Mai multe state membre, conduse de Grecia, susțin o propunere care stabilește o „vârstă a maturității digitale” la nivel european, cel mai probabil la 15 ani, conform propunerii Franței. Danemarca, țară care va prelua președinția UE în a doua jumătate a anului, și-a asumat ca obiectiv să finalizeze această reglementare până la sfârșitul anului 2025, concentrându-se pe scoaterea copiilor de pe platformele cu conținut potențial dăunător.
La baza acestei inițiative stă ideea conform căreia, atunci când un minor intră pe o astfel de platformă, să aibă un consimțământ explicit, iar nu unul automat, din partea părinților.
Cum va funcționa verificarea vârstei?
Propunerea va fi discutată în iunie, la reuniunea miniștrilor digitalizării din UE, și vizează stabilirea metodei de verificare a vârstei și a controlului parental obligatoriu. Există două variante:
-
Verificarea la nivelul sistemului de operare al dispozitivului (Android sau iOS), ceea ce ar implica responsabilitatea Google și Apple;
-
Verificarea printr-o aplicație dedicată, deja testată de Comisia Europeană.
Platformele sociale, inclusiv Meta, susțin soluții integrate la nivel de sistem de operare sau magazin de aplicații, în timp ce Apple și Google consideră că fiecare producător de telefoane ar trebui să implementeze aceste măsuri, însă această variantă ar putea întârzia implementarea cu ani buni.
Combaterea „arhitecturilor persuasive”
Pe lângă verificarea vârstei, Comisia Europeană intenționează să reglementeze și „arhitecturile persuasive” – funcții precum redarea automată a videoclipurilor, personalizarea conținutului și ferestrele pop-up – care sunt concepute pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp, crescând riscul dependenței.
Australia a fost prima țară care a stabilit o vârstă minimă de 16 ani pentru crearea de conturi pe anumite platforme sociale, măsura urmând să intre în vigoare la sfârșitul acestui an.
Conceptul de „majorat digital” provine din Franța, unde președintele Emmanuel Macron a început încă din 2024 o campanie împotriva platformelor sociale, adoptând deja norme care blochează accesul copiilor pe anumite site-uri.
Grecia, inițiatoarea propunerii europene, consideră că o interdicție totală este dificil de aplicat și dorește să se concentreze pe verificarea vârstei și pe obligarea platformelor să filtreze conținutul accesibil minorilor, evitând funcțiile care pot crea dependență.
