_288afca82c.jpg)
La fel ca și Paștele, Înălțarea Domnului este o sărbătoare care nu are o dată fixă. Aceasta este celebrată la 40 de zile după Paște și marchează momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri în fața apostolilor Săi.
În această zi de mare sărbătoare, sunt organizate slujbe religioase, dar și militare, deoarece această zi este dedicată și eroilor căzuți pentru apărarea țării, astfel că la unele monumente se depun coroane de flori.
De asemenea, în biserici preoții rostesc rugăciuni pentru sufletele celor plecați. Tot în această zi, pe lângă alte tradiții și obiceiuri, vopsirea ouălelor rămâne un detaliu important.
Acestea se vopsesc roșii și ulterior se dau de pomană alături de cozonac și colaci ori alte bucate celor săraci, în memoria celor adormiți.
Spre deosebire de Paște, ouăle pentru Înălțarea Domnului se vopsesc chiar în ziua de sărbătoare, nu înainte, deoarece aduce ghinion.
De asemenea, tradiția spune că dacă în această zi cerul este senin, vara va fi secetoasă, în timp ce ploaia anunță un an agricol roditor.
Mai există o altă superstiție conform căreia cei care mor între Paște și Înălțare ajung direct în Rai. Bătrânii spun că în acest interval ”porțile cerului” sunt deschise.
Pe lângă toate aceste aspecte, Înălțarea Domnului este văzută și ca o ocazie de împăcare.Un obicei foarte important este acela ca în această zi să fie iertați toți dușmanii. Nu e bine să te cerți cu nimeni, ci din contră, să restabilești armonia în familie.
Totodată preoții susțin că Înălțarea Domnului nu este doar o sărbătoare religioasă, ci totodată o oportunitate de curățare sufletească.
