Potrivit tradiției creștine, Înălțarea Domnului semnifică ziua în care Iisus Hristos a urcat la ceruri, după ce S-a arătat Apostolilor Săi. I-a luat pe toți în afara Ierusalimului și I-a condus pe Muntele Măslinilor, spunându-le că vor fi îmbrăcaţi cu putere de Sus.
Se spune că Iisus a anticipat cu 10 zile înainte, Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, atunci când ucenicii săi au primit misiunea de a propovădui cuvântul Domnului peste tot în lume. În perioada celor 40 de zile de la Înviere, Iisus le-a dat ucenicilor ultimele învățături, mâncând alături de ei “o bucată de peşte fript şi o bucăţică dintr-un fagure de miere”, potrivit Evangheliei lui Luca (24, 42).
A încercat să-i convingă că nu s-au întâlnit cu o nălucă și i-a asigurat și pe apostoli că va fi alături de ei, dar și de cei botezați în religia creștină, chiar și atunci când misiunea Sa pe pământ ajunge la final. Mântuitorul le-a mai spus ucenicilor că vor ava un rol foarte important în răspândirea credinței creștine. I-a îndemnat să propovăduiască în toate colțurile lumii.
În popor, această sărbătoare mai este cunoscută și sub denumirea de Ispas, despre care se spune că a fost martor la Înălțarea Domnului.
În ajunul acestei mari sărbători, există o anumită tradiție respectată în anumite părți ale țării. Concret, în unele localități din Transilvania și din Argeș, fetele și flăcăii merg noaptea în alunișuri, să culeagă flori de alun. Acestea înfloresc și se scutură tot în zorii aceleiași zile.
Despre aceste flori se spune că au puteri magice și ar trebui păstrate împreună cu busuiocul sfințit de Bobotează.
Bătrânii spun că dacă este respectat acest ritual vei aduce sporul în gospodărie. Totodată, obiceiul va menține dragostea și armonia în familie.
