UPDATE 23:50 - Aproximativ 100 de persoane au blocat vineri un vehicul de recrutare al armatei și i-au înțepat anvelopele în orașul Kamianeț-Podilskîi, informează DPA, care citează surse oficiale de la Kiev.
”Acțiunile cetățenilor arată semne ale unei rezistențe organizate. Situația a putut fi adusă sub control cu ajutorul poliției și al armatei”, a afirmat biroul districtual de înregistrare și înrolare din regiunea Hmelnițki, din vestul Ucrainei.
Autoritățile i-au amenințat pe cei implicați cu inculparea pentru înaltă trădare, printre alte acuzații, ca urmare a atacării personalului militar în timpul legii marțiale.
Pe rețelele de socializare circulă o serie de înregistrări video care arată o mulțime furioasă într-o zonă locuită, unii oameni lovind vehiculul respectiv. Anterior, un bărbat tânăr fusese luat de pe stradă și băgat în vehicul de către militari. Mai mulți trecători au sărit în ajutorul tânărului, ceea ce a făcut ca situația să escaladeze.
În ultimele săptămâni, au existat mai multe relatări despre atacuri, uneori violente, asupra angajaților birourilor districtuale de recrutare militară din Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski a spus că lunar între 25.000 și 27.000 de bărbați sunt recrutați în armata ucraineană.
UPDATE 21:15 - Ucraina încearcă să oprească înaintarea Rusiei în regiunea nord-estică Sumî, unde trupele rusești au ocupat o porțiune de teritoriu și a intensificat acolo ofensiva pentru a crea o zonă de securitate la graniță, relatează vineri agenția EFE.
Încercările active ale Rusiei de a înainta în regiunea Sumî continuă din luna martie și s-au intensificat odată cu reușita trupelor ruse de a expulza aproape complet unitățile ucrainene din regiunea rusă Kursk, unde armata Kievului reușise să ocupe circa 1.300 de kilometri pătrați într-o incursiune surpriză în august anul trecut.
Pentru a preveni noi incursiuni ucrainene de acest fel pe teritoriul rusesc, președintele Vladimir Putin a anunțat săptămâna trecută un plan de creare a unei ”zone de securitate” de-a lungul frontierei dintre cele două țări.
Analiștii militari ucraineni sunt de părere că ofensiva rusă în desfășurare în Sumî urmărește atât creșterea presiunii asupra președintelui Volodimir Zelenski să cedeze în fața cererilor Moscovei în perspectiva negocierilor de pace, cât și împiedicarea unei consolidări a defensivei ucrainene în regiunea estică Donețk, a cărei ocupare completă rămâne totuși obiectivul prioritar al Rusiei.
În regiunea Sumî unitățile ruse au lansat cu o tactică inedită operațiuni ofensive de-a lungul unei secțiuni de 50 de kilometri a frontierei ce are o lungime totală de circa 560 de kilometri. Mici grupuri de asalt rusești, care folosesc vehicule de mici dimensiuni și motociclete se infiltrează în satele ucrainene, de unde majoritatea populației a fost deja evacuată, și se ascund de dronele ucrainene în clădiri abandonate, unde se regrupează și pregătesc continuarea incursiunilor.
Aceste grupuri de asalt sunt sprijinite de drone kamikaze și de lansarea bombelor aeriene glisante, acestea din urmă fiind utilizate intens de armata rusă pentru a elimina prin forța lor distructivă pozițiile ucrainene.
După mai mult de două luni de ofensivă, unitățile rusești au avansat până la 12 kilometri în mai multe zone în Sumî, deși înaintarea lor este inegală, potrivit responsabililor ucraineni și platformei ucrainene de analiză militară DeepState.
Eforturile rusești se concentrează pe capturarea satului Iunakivka, situat la 25 de kilometri de orașul Sumî și cu o poziționare strategică într-o zonă înaltă, pe acolo trecând în plus o șosea cheie care leagă capitala omonimă a provinciei cu zona regiunii ruse Kursk unde armata ucraineană a pătruns în incursiunea de anul trecut.
UPDATE 18:50 - Kremlinul a respins vineri un summit propus de către Turcia între Vladimir Putin, Volodimir Zelenski şi Donald Trump sub egida lui Recep Tayyip Erdogan. Moscova condiţionează orice întâlnire de acest tip de obţinerea unor ”rezultate” în negocieri cu Kievul, relatează AFP.
Ministrul turc de Externe Hakan Fidan a propus, în cursul unei vizite la Kiev, ca Turcia să găzduiască ”o întâlnire între domnul Trump, domnul Putin şi domnul Zelenski, sub conducerea” preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
De asemenea, Volodimir Zelenski i-a propus deja omologului său rus să se întâlnească în mai, iar apoi să se organizeze un format tripartit cu preşedintele american, însă Kremlinul nu i-a dat curs.
În schimb, Moscova a propus Kievului să se întâlnească la noi negocieri directe, luni, la Istanbul, după o primă rundă puţin rodnică la 16 mai, în megalopolisul turc.
Întrebat de AFP despre posibilitatea unui summit Putin-Zelenski-Trump-Erdogan, Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, a răspuns că Vladimir Putin este ”favorabil, asupra principiului, contactelor la cel mai înalt nivel”.
Peskov a ținut să precizeze că trebuie să existe mai întâi ”rezultate” în negocieri între Kiev şi Moscova, a tranşat el în briefingul său zilnic.
Dmitri Peskov a anunţat că Kremlinul urmează să trimită la Istanbul o delegaţie care să fie ”pregătită” de noi negocieri luni, cu Ucraina, care nu şi-a confirmat încă în mod oficial participarea.
UPDATE 14:17 - Turcia se oferă să găzduiască o reuniune Putin-Zelenski-Trump
Aflat vineri în vizită la Kiev, ministrul turc de externe Hakan Fidan a venit cu propunerea ca summitul trilateral Zelenski, Putin şi Trump să fie găzduit de Turcia, potrivit AFP.
„Credem sincer că este posibil să încununăm prima și a doua rundă de la Istanbul printr-o reuniune între Trump, Putin și Zelenski, sub egida Erdogan”, a declarat Fidan într-o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean Andrii Sibiga.
Șeful diplomației turce a continuat: „Putem fie să închidem ochii asupra continuării acestui război, fie să ajungem la o pace durabilă până la sfârșitul anului”.
El a mai spus că „așteptările în materie de încetare a focului și de pace au crescut”, dar că pot avea loc progrese „atât timp cât rămânem la masa negocierilor”.
De asemenea, ministrul turc a declarat că Moscova, la fel ca Kievul, „vrea o încetare a focului”, deși partea rusă a criticat până acum această idee.
UPDATE 14:10 - Ucraina spune că drone rusești au lovit orașul port Izmail de lângă România
Forțele ruse au lansat un atac cu drone kamikaze în noaptea de joi spre vineri asupra Ucrainei, care a vizat între altele orașul port Izmail, de lângă granița cu România, țară membră a NATO, au declarat vineri oficiali ucraineni, citați de Reuters.
Izmail, cel mai mare port al Ucrainei de la Dunăre, are un rol important pentru importurile critice, fiind situat în apropiere de România.
O sucursală a poștei a fost distrusă în atacul cu drone, a declarat guvernatorul regional, Oleh Kiper, care nu a semnalat existența vreunei victime.
UPDATE 12:00 - Preşedintele francez Emmanuel Macron cere Statelor Unite, vineri, într-o vizită în Singapore, în cadrul unui turneu în Asia de Sud-Est, să sancţioneze Rusia în cazul în care Moscova ”confirmă” că ”nu este pregătită să facă pace”, ”un test al credibilităţii americanilor”, relatează AFP.
UPDATE 9:20 - Oficial SUA: Cea mai mare îngrijorarea a lui Vladimir Putin, extinderea NATO, este „justificată”
Trimisul special al președintelui american Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că îngrijorarea Rusiei cu privire la extinderea NATO spre est este justificată și că Statele Unite nu doresc ca Ucraina să facă parte din alianța militară condusă de SUA, relatează Reuters.
Întrebat de postul american ABC News faptul că Rusia dorește un angajament scris din partea NATO că nu se va extinde spre est pentru a include Ucraina și alte foste republici sovietice, Kellogg a răspuns: „Este o îngrijorare justă.”
„Am spus că, pentru noi, aderarea Ucrainei la NATO nu este în discuție și nu suntem singura țară care spune acest lucru – probabil că v-aș putea da exemplu și alte patru țări din NATO și este nevoie de 32 din cele 32 de țări pentru a permite aderarea la NATO”, a declarat Kellogg, joi seara, pentru ABC. „Aceasta este una dintre problemele pe care Rusia le va ridica.”
„Nu vorbesc doar despre Ucraina, vorbesc despre Georgia, vorbesc despre Moldova”, a spus Kellogg, adăugând că decizia privind poziția SUA față de extinderea NATO îi revine lui Trump.
UPDATE 7:35 - Zelenski reproşează Kremlinului că nu şi-a făcut cunoscute propunerile pentru un acord de pace, deşi acesta ar urma să fie subiectul celei de-a doua întâlniri directe propuse să aibă loc luni, la Istanbul.
„Chiar şi aşa-numitul „memorandum” pe care l-au promis şi pe care se presupune că l-au pregătit timp de mai bine de o săptămână nu a fost văzut. Nu a fost înmânat Ucrainei. Nu a fost înmânat partenerilor noştri. Nici măcar Turciei, ca ţară care a găzduit prima reuniune, nu i s-a dat noul acord. Deşi au promis exact contrariul şi au promis în primul rând Statelor Unite ale Americii, preşedintelui Trump”, a spus Zelenski.
„O altă înşelătorie rusească. Ei fac tot ce pot pentru a goli de substanţă întâlnirile”, arată Zelenski. „Acesta este un alt motiv pentru care ar trebui să existe suficiente sancţiuni - suficientă presiune asupra Rusiei”, a subliniat el.
Remarcile liderului ucrainean, care pledează pentru mai multe sancţiuni, vin după ce miercuri preşedintele american Donald Trump şi-a arătat ezitarea în acest sens temându-se că ar dăuna unei înţelegeri între cele două părţi.
