Anunțul a fost făcut de fiica sa, Wanjiku wa Ngũgĩ, printr-un mesaj emoționant publicat pe rețelele sociale: „Tatăl nostru, Ngũgĩ wa Thiong’o, a plecat dintre noi în această dimineață. A trăit o viață deplină și a luptat o luptă dreaptă.”
Recunoscut în repetate rânduri ca un posibil laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, Ngũgĩ a fost un pionier al literaturii scrise în limbile africane și un fervent militant pentru decolonizarea culturală. A refuzat să se conformeze normelor literare impuse de Occident, alegând să-și exprime viziunea artistică în limba sa maternă, kikuyu — o decizie care a revoluționat percepția asupra limbajului și identității în Africa post-colonială.
Scriitorul kenyan a murit la 87 de ani / Sursa foto - Presa străină
Un gest radical: literatura scrisă pe hârtie igienică
În 1977, după ce o piesă de teatru critică la adresa corupției din Kenya a atras atenția autorităților, Ngũgĩ a fost arestat și închis în penitenciarul de maximă securitate Kamiti. Acolo a scris primul său roman în kikuyu, “Caitaani Mutharaba-ini” (Diavolul pe cruce), folosind hârtie igienică — singurul material disponibil. Romanul a devenit un simbol al rezistenței culturale.
„Scriam cu speranța că un alt mod de a povesti, prin cuvintele poporului meu, este posibil și necesar,” spunea Ngũgĩ într-un interviu acordat AFP în 2024, din exilul său din California.
De la Limuru la universitățile americane
Născut în 1938 în satul Kamiriithu, aproape de Limuru, Ngũgĩ a crescut în plină perioadă a dominației britanice. Revolta Mau Mau, brutal reprimată între 1952 și 1960, și traumele lăsate în urmă au avut un impact profund asupra sa, influențând teme recurente din operele sale, precum memoria, nedreptatea și lupta pentru libertate.
După exilul autoimpus din 1982, cauzat de presiunile politice și interzicerea teatrului popular, Ngũgĩ s-a stabilit în Marea Britanie, iar apoi în Statele Unite, unde a predat literatură comparată la Universitatea California din Irvine.
“Decolonising the Mind” – un manifest cultural
Printre cele mai influente cărți ale sale se numără “Decolonising the Mind” (1986), o lucrare de referință în studiile postcoloniale. Eseurile sale pun în lumină modul în care limbajul a fost folosit ca instrument de dominație, dar și ca mijloc de eliberare culturală. Ngũgĩ a denunțat ierarhiile lingvistice care marginalizau limbile africane în favoarea celor europene.
„Cred în egalitatea tuturor limbilor. Mă înspăimântă ideea că unele limbi ar fi superioare altora,” declara el în 2024.
Întoarcerea în Kenya și o traumă nerezolvată
În 2004, după căderea regimului autoritar condus de Daniel arap Moi, scriitorul a revenit în Kenya. Însă vizita s-a transformat într-un coșmar: la scurt timp după sosire, el și soția sa au fost atacați în locuința lor. Scriitorul a fost agresat fizic, iar partenera sa a fost victima unui viol. Motivele atacului au rămas neelucidate, dar incidentul l-a determinat pe Ngũgĩ să revină rar în țară.
Ngũgĩ wa Thiong’o a fost mai mult decât un autor. A fost un simbol al rezistenței intelectuale, al demnității culturale și al curajului de a-și spune adevărul într-o lume adesea ostilă. Prin alegerea de a scrie în kikuyu, a redefinit ideea de literatură națională și a inspirat generații întregi de scriitori africani să-și regăsească rădăcinile.
Profesorul Evan Mwangi de la Northwestern University l-a comparat cu titani precum Shakespeare, Dante sau Tolstoi, subliniind faptul că „Ngũgĩ scria pentru poporul său, nu pentru elite.”
Chiar dacă Ngũgĩ wa Thiong’o nu a primit niciodată Nobelul, moștenirea sa spirituală și literară este una care transcende orice premiu.
