Supraevaluări, neregistrări, haos contabil
Printre cele mai grave constatări:
•126,2 milioane lei – supraevaluarea activelor fixe (corporale și necorporale), neînsoțită de recalcularea amortizărilor;
•7,8 milioane lei – diminuarea artificială a valorii terenurilor, prin neînregistrare în contabilitate;
•23,1 milioane lei – diferență între valoarea reală a terenurilor și valoarea subevaluată din documente;
•605,6 milioane lei – erori majore în evaluarea și reflectarea în evidența contabilă a bunurilor energetice preluate de la CE Hunedoara.
CE Hunedoara: 600 de milioane „evaporate" în haosul contabil patronat de Ministerul Energiei
Unul dintre cele mai grave puncte ale raportului Curții de Conturi vizează preluarea și înregistrarea defectuoasă a activelor de la Complexul Energetic Hunedoara SA. Vorbim despre o sumă colosală: 605.698.629,51 lei – echivalentul bugetului anual pentru reabilitarea energetică a 100 de școli – care nu a fost înregistrată corect în contabilitatea Ministerului Energiei.
Ce s-a întâmplat?
În baza HG nr. 915/2023, Ministerul Energiei a preluat, în cursul anului 2023, o serie de bunuri de la CE Hunedoara, aflat în insolvență. Lista de transfer includea:
•Terenuri – în valoare de 4.783.745,10 lei
•Echipamente, instalații tehnice și mijloace de transport – 599.072.223,19 lei
•Imobilizări în curs – 1.842.661,31 lei
Însă aceste bunuri nu au fost înregistrate distinct și nu au fost recunoscute corect în situațiile financiare ale ministerului, în ciuda faptului că erau evaluate, transferate și reglementate legal prin anexele actului normativ.
De ce este grav?
Lipsa de transparență și control: în loc ca aceste active să fie integrate într-o evidență clară, verificabilă, ele au fost „absorbite" contabil într-un mod opac și inexact;
Eroare de sistem: Ministerul Energiei nu doar că a preluat aceste bunuri, dar a făcut-o ignorând cerințele de recunoaștere contabilă;
Încălcarea Ordinului ME nr. 1127/08.09.2023, care stabilea modul de recunoaștere a activelor fixe energetice;
Riscuri de pierdere patrimonială: în absența unei înregistrări riguroase, aceste active pot deveni practic „invizibile" în gestiunea publică, favorizând devalorizarea sau chiar dispariția lor din circuitul economic.
Cine răspunde?
În mod direct, Sebastian Burduja, care în 2023 era ministrul în exercițiu, a semnat și girat preluarea bunurilor, dar nu a instituit niciun mecanism de verificare internă a modului în care au fost preluate și contabilizate. Practic, statul român a primit active de 600 de milioane de lei și nu știe exact ce a făcut cu ele.
Această constatare singură este suficientă pentru declanșarea unei anchete parlamentare, întrucât vizează gestionarea unui transfer patrimonial major, într-un sector strategic – energia. Iar faptul că Sebastian Burduja a tratat superficial acest proces ridică semne de întrebare privind nu doar competența sa administrativă, ci și buna-credință.
Aceste sume nu sunt doar cifre, ci reflectă o incapacitate administrativă acută de a gestiona patrimoniul public și activele energetice ale României. Mai grav, în centrul acestei caracatițe birocratice se află un lider politic preocupat mai degrabă de imagine și apariții mediatice decât de rigoare financiară.
Inventare fictive, avansuri neregularizate, active uitate
Raportul merge mai departe:
•17,5 milioane lei – obiecte de inventar și stocuri înregistrate greșit drept „bunuri din domeniul privat al statului";
•2,36 miliarde lei – diferență între valoarea aportului de capital declarat și cea reală în cazul Oil Terminal SA, plătită în plus de stat;
•4,08 milioane lei – avansuri acordate în programul ELECTRIC UP fără regularizare corespunzătoare;
•55,9 milioane lei – datorii către furnizori de energie, lăsate nebugetate;
•735,9 milioane lei – obligație neînregistrată către Ministerul Finanțelor pentru terenuri ocupate de conducte;
•170 milioane lei – subvenții înregistrate fără documente justificative.
Sub Burduja, Ministerul Energiei s-a transformat într-o fabrică de neglijență bugetară
Aproape fiecare linie contabilă verificată de Curtea de Conturi scoate la iveală dezorganizare sistemică, erori de management, lipsa controlului intern și, cel mai grav, incompetență funcțională. Sebastian Burduja, în loc să reformeze instituția, a patronat o rețea de incompetență și opacitate financiară, acoperită de sloganuri și promisiuni goale.
Ce a livrat Burduja românilor în schimbul acestui haos?
•Nici o strategie eficientă de protejare a consumatorului vulnerabil, în pragul eliminării plafonării prețurilor.
•Campanii media și promisiuni privind centrale în viitor, în timp ce realitatea contabilă se prăbușește.
•Ignorarea avertismentelor privind datoria publică a sectorului energetic și externalizarea riscurilor asupra populației.
Cine plătește nota? Populația.
Românii vor plăti, de la 1 iulie 2025, prețuri mai mari la energie. În același timp, raportul Curții de Conturi relevă cum statul român plătește în plus miliarde pentru erori contabile, lipsă de control și management defectuos. Burduja nu mai poate invoca nici „greaua moștenire", nici „complexitatea sistemului energetic". Acest raport este oglinda guvernării sale.
Concluzie: E timpul pentru asumare, nu PR
Sebastian Burduja trebuie să răspundă public pentru aceste abateri. Este de neconceput ca un ministru care patronează o instituție cu dezechilibre de miliarde și decizii contabile dezastruoase să aspire la poziții și mai înalte în stat. România nu își mai permite miniștri preocupați de imagine, dar incapabili să țină în frâu un aparat administrativ aflat în derivă contabilă.
