Acest plan, elaborat de emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, include eliberarea în două etape de către Hamas a 10 ostatici şi predarea cadavrelor a 18 ostatici decedaţi în urma operaţiunilor militare, în schimbul unui armistiţiu de 60 de zile. Propunerea cuprinde şi furnizarea imediată de ajutor umanitar în Fâşia Gaza, inclusiv din partea ONU şi a Semilunii Roşii, transmite Agerpres.
„Asasinii Hamas sunt obligaţi să aleagă: fie acceptă termenii acordului Witkoff pentru eliberarea ostaticilor, fie vor fi distruşi”, a indicat ministrul Katz într-un comunicat.
Casa Albă a asigurat joi că Israelul susţine propunerea sa, dar gruparea Hamas a transmis vineri că încă se consultă cu alte facţiuni palestiniene din Fâşia Gaza, cum ar fi Jihadul Islamic.
Puţin mai devreme vineri, un membru al biroului politic al Hamas, Basem Naim, a declarat că ultima propunere americană, acceptată de Israel, „nu satisface niciuna dintre cerinţele juste şi legitime” ale locuitorilor din Fâşia Gaza, inclusiv „încetarea imediată a ostilităţilor şi sfârşitul catastrofei umanitare”.
Potrivit unor surse care cunosc termenii proiectului de acord citate de presa israeliană, noul document nu include nicio prevedere ca Israelul să pună capăt definitiv ofensivei militare sau să îşi retragă trupele din Fâşia Gaza.
Atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, soldat cu moartea a 1.210 de persoane de partea israeliană, majoritatea civili, a declanşat represaliile armatei israeliene şi războiul în care ofensiva israeliană a ucis până în prezent peste 54.300 de persoane în Fâşia Gaza, majoritatea civili palestinieni, femei şi copii, şi a provocat un dezastru umanitar în enclava palestiniană asediată de Israel, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii condus Hamas.
ONU consideră fiabile aceste date privind bilanţul victimelor şi a avertizat vineri că întreaga populaţie a Fâşiei Gaza este în prezent ameninţată de foamete.
Un armistiţiu precedent încheiat cu Hamas a fost rupt de Israel la jumătatea lunii martie, când armata israeliană a reluat bombardamentele asupra Fâşiei Gaza.
În timpul primei etape a acelui acord de armistiţiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedaţi. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 1.800 de deţinuţi palestinieni, dar apoi negocierile s-au blocat.
Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care includea o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâşia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare şi eliberarea ostaticilor rămaşi.
Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie şi a condiţionat trecerea la faza a doua a înţelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor celorlalţi 57 de ostatici deţinuţi de Hamas (dintre care armata israeliană estimează că 34 sunt decedaţi) şi dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condiţiile puse de Israel, care astfel a rupt armistiţiul şi a reluat pe 17 martie operaţiunile militare în Fâşia Gaza.
Preşedintele american Donald Trump a propus un plan prin care SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza şi populaţia palestiniană să fie expulzată din acest teritoriu, plan descris de ONU drept „curăţare etnică” şi respins de mai multe ţări occidentale şi arabe, inclusiv Egipt şi Iordania.
