Declarații șoc ale lui Cristian Diaconescu: „Rușii mi-au spus direct că vor Gurile Dunării”. România și Moldova, următoarele ținte dacă Ucraina cade
Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pe apărare și fost ministru de Externe, a făcut recent o serie de declarații de impact privind interesele Rusiei în regiunea Mării Negre și riscurile de securitate pentru Republica Moldova și România.
Potrivit acestuia, oficiali ruși i-au transmis în mod direct că își doresc Gurile Dunării, iar o eventuală cădere a Ucrainei ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Moldovei și chiar a României.
Interesul Rusiei pentru Gurile Dunării, confirmat în dialoguri directe
Cristian Diaconescu a relatat că, în cadrul unor discuții cu partea rusă, i s-a transmis fără echivoc interesul Moscovei pentru controlul asupra gurilor Dunării. „Mie nu mi-a ascuns partea rusă în diversele dialoguri, când lucrurile erau liniștite, interesul pentru gurile Dunării, discuție directă. Vor să creeze un vector de presiune în așa fel încât ceea ce în nord înseamnă peninsula Kaliningrad, în egală măsură, la Marea Neagră să poate însemna un tip de presiune cu amenințare de escalădare, care sigur, poate dezescalada, dar în contexte foarte complicate”, a spus Diaconescu în cadrul unui interviu tv.
Diaconescu a subliniat că „cel mai bun argument să sprijinim Ucraina este, cel puțin după modesta mea opinie, faptul că dacă Ucraina cade, urmează Republica Moldova și cine știe ce se întâmplă cu România?”.
Riscul extinderii conflictului: Moldova și România, următoarele ținte
Consilierul prezidențial avertizează că o victorie a Rusiei în Ucraina ar putea avea consecințe grave pentru securitatea regională: „Sub nicio formă, Ucraina odată ce ar ceda, nu putem avea o aşteptare cât de cât pozitivă în ceea ce priveşte atitudinile ulterioare de escaladare ale Federaţiei Ruse”. El a adăugat că, în acest scenariu, Moldova și România ar deveni următoarele ținte ale presiunii rusești.
Poziția României: solidaritate, nu implicare militară
Cristian Diaconescu a clarificat că, la summitul NATO de la Vilnius, nu s-a discutat despre o implicare militară a României în războiul din Ucraina. „Nu există niciun argument de angajament din perspectiva României în ceea ce priveşte aspectul militar. Da, trebuie să înţelegem un lucru: faptul că Ucraina rezistă reprezintă pentru noi un argument de securitate”. El a respins zvonurile privind participarea directă a României la conflict, subliniind că astfel de informații „nu au bază reală”.
Opoziția în exil a Rusiei poarteă negocieri de culise cu Ucraina despre soarta războiului
În schimb, România a transmis un mesaj de „continuitate şi predictibilitate în legătură cu sprijinul ucrainean”, reafirmând angajamentul pentru securitatea flancului estic al NATO și susținerea Republicii Moldova în fața riscurilor și amenințărilor complexe.
Contextul geopolitic: Marea Neagră, zonă strategică și vulnerabilă
Diaconescu a explicat că Rusia urmărește să creeze un „vector de presiune” la Marea Neagră, similar cu cel din Kaliningrad, pentru a influența echilibrul strategic din regiune. „Vor să creeze un vector de presiune în așa fel încât ceea ce în nord înseamnă peninsula Kaliningrad, în egală măsură, la Marea Neagră să poate însemna un tip de presiune cu amenințare de escalădare, care sigur, poate dezescalada, dar în contexte foarte complicate”.
El a amintit că România, ca stat de frontieră, trebuie să fie prezentă la masa negocierilor și să-și consolideze elementele de securitate, dar și să apere interesele altor state din regiune: „Esențial nu să bați cu pumnul masă, ci să fii la masă, că situația e așa cum e”.
Declarațiile lui Cristian Diaconescu aduc în prim-plan vulnerabilitatea regiunii Mării Negre și importanța sprijinului acordat Ucrainei ca element de descurajare a ambițiilor expansioniste ale Rusiei. Interesul explicit al Moscovei pentru Gurile Dunării și riscurile pentru Moldova și România evidențiază necesitatea unei politici de securitate coerente, bazate pe solidaritate euroatlantică și pe consolidarea prezenței la masa deciziilor internaționale.